„Beznă vizibilă. Amintiri despre nebunie” de William Styron

Îţi trebuie curaj şi să-ţi publici jurnalul, darămite să te gândeşti să scrii ceva despre problemele tale, iar acel ceva să ajungă sub ochii întregii lumi. Asta, presupunând că eşti sincer în scrisul tău şi că nu scrii jurnal doar de dragul jurnalului ori cu gândul de a impresiona.

Până la urmă, orice chestiune personală, redată măcar cu aparenţa sincerităţii, va produce vibraţii. Cu atât mai mult una legată de o boală despre care se vorbeşte din ce în ce mai intens, depresia.

Ca unul care a supravieţuit depresiei, spre deosebire de mulţi alţi scriitori ori artişti celebri care i-au cedat şi s-au sinucis, William Styron a recompus filmul câtorva luni în care s-a simţit măcinat de boală. Un exerciţiu de empatie inestimabil, pentru că prin aceste „amintiri” Styron nu doar că şi-a înregistrat traseul de la normalitate la beznă şi din nou la normalitate, ci a şi bătătorit un drum pe care au trecut atâţia alţii şi vor mai trece şi mai mulţi.

Citește în continuare pe constatinpistea.ro.