Britt-Marie a fost aici, de Fredrik Backman
Cărțile sunt de două feluri: cărți și cărțile lui Backman. Personaje ca ale lui nu știu dacă mai găsești prin alte cărți, indiferent de gen. Și știți de ce cred asta? Pentru că în general, marea majoritate a personajelor sunt încadrate în tipologii cunoscute, sunt pozitive sau negative. Ale lui Backman sunt diferite. Sunt umane. Pline de defecte și de obsesii. Și ajung să ți se bage pe sub piele tocmai datorită acestora. La început, toate par o adunare pestriță cu care nu ți-ai dori să ai vreodată tangență, ca la final, după ce treci alături de ele prin situațiile neprevăzute în care sunt puse, ți-ai dori să le scoți dintre pagini și să le îmbrățișezi, să le cunoști, să le fii alături. În ciuda tuturor defectelor și obsesiilor enervante pe care le au.
Britt-Marie poate că este o babă pisăloagă. I s-a spus deseori asta. Are darul de a te scoate din minți cu obsesia ei pentru ordine și curățenie (nu cred că aveți idee în câte variante se poate folosi bicarbonatul la curățenie!!!). Este obsedată de liste, de ordinea tacâmurilor în sertar (ar țipa în sinea ei, așa cum doar Britt-Marie o face, dacă ar vedea sertarul meu de tacâmuri), iar ceștile de cafea fără farfurioară dedesubt îi creează angoasă. Se teme de „ce o să zică/creadă lumea”. Întotdeauna, orice ar face.
Britt-Marie a uitat să viseze, pentru că a trăit mereu în umbra cuiva sau a trăit visurile altcuiva. Ceea ce și-a dorit ea nu a contat, iar vreme de 60 de ani i s-a părut firesc, s-a obișnuit cu ideea. Dar într-o zi, Britt-Marie își părăsește soțul. Și ajunge într-un loc uitat de lume, numit Borg, unde trăiesc oameni care folosesc expresii ca „lămâie în cur” ca să spună despre cineva că e acru și oameni care iubesc fotbalul. Oameni care îi schimbă viața lui Britt-Marie. Care o fac să se simtă importantă, utilă. Britt-Marie a fost acolo. Și a contat. Pentru ea și pentru ei.
Citește continuarea recenziei pe blogul Momente în viață.