Diavolul se ascunde în detalii. Sau în aso ebi: ”Sora mea, ucigașa în serie”, de Oyinkan Braithwaite

Dacă intriga în sine este cel puțin interesantă, nu vă așteptați să aveți parte de investigații, și nici măcar de introspecții psihologice foarte profunde. De fapt, acțiunea este cât se poate de simplă – și tocmai de aceea cartea se citește nespus de ușor. Cu asta, am bifat partea despre dezamăgire. Cel mai probabil, mă așteptam la un roman cu mai multe fațete, poate orientat spre crime, spre noir, spre genurile pe care sunt obișnuită să le asociez cu un asemenea titlu. Nici pe departe.

Și totuși, dezamăgirea mea nu m-a făcut să arunc cartea cât colo și să regret orele petrecute în compania ei. Dimpotrivă. Sper ca autoarea nigeriană să nu se oprească aici. Să continue să construiască, în special personaje, și să-și păstreze numele în galeria celor curtate de marile edituri. Caracterizările ei sunt grozave și au o calitate aparte, care te face să vrei să vezi și să simți oamenii pe care le descriu. Relațiile interumane sunt fluide, însă justificate, dacă analizezi cu grijă fondul: un personaj complet absent (pentru că a murit înainte de acțiunea cărții), însă crucial, este tatăl celor două fete, a cărui personalitate explică mult din deviațiile uneia și din reținerile celeilalte. Cele două surori sunt, fiecare în felul ei, o reacție vie la abuz.

Citește continuarea recenziei pe filme-carti.ro.