O piatra pe cer de Isaac Asimov
Nu stiu cum se face ca unele carti se citesc foarte greu. Iar pe altele le sorbi dintr-o ocheada! Asa s-a intamplat si-n cazul ultimei carti citite pe care am luat-o de la targul de carte de sambata si pe care luni am terminat-o! Desi nu citesc multa literatura S.F., Isaac Asimov si Arthur C.Clarke sunt printre preferatii mei (am mai citit Agatha Christie si Sir Arthur Conan Doyle si mi-au placut si ei).
Ei, cand am vazut Asimov la targul de carte mi-a tresarit inima si nu am putut rezista tentatiei. Si bine am facut, caci nu mai citisem demult timp literatura S.F. Chiar simteam nevoia unei evadari.
"O piatra pe cer" (Pebble in the Sky) este chiar prima carte scrisa de Asimov, publicata in 1950, dar am sorbit-o ca si cum ar fi fost scrisa in zilele noastre. Atat de actual poate fi un geniu! Si Asimov este. Nu va spun decat ca nu vine niciun armaghedon pe Pamant, dar se petrece totusi o calamitate. La un moment dat, nu se spune cand, caci un personaj sare in viitor intamplator, Pamantul devine foarte radioactiv de la o posibila bomba atomica. Totusi pamantenii se adapteaza, dar ceilalti locuitori ai celorlalte planete sunt sensibili unor bacterii si virusi la care pamantenii au devenit imuni. Se face si un aparat, Sinapsificator, menit sa faciliteze invatarea limbii celorlalti locuitori ai galaxiei, dar are multe efecte secundare (citirea gandurilor, manipularea mintii printre altele). Va mai spun ca este o tensiune mare intre pamanteni (foarte putini numeric) si ceilalti oameni din galaxie.
