Recenzie: Pasăre cântătoare de Kathryn Erskine
Pasăre cântătoare este povestea unei fetiţe pe nume Caitlin care doreşte să găsească împăcare în urma decesului tragic al fratelui ei, Devon. Doar că, până la împăcare, există o sumedenie de dificultăţi şi de goluri pe care Caitlin le descoperă fără să vrea, acum că nu mai este cineva care să-i spună cum trebuie să se comporte, ce înseamnă fiecare lucru pe care nu-l înţelege şi care e ideea întregului proces, pentru ca ea „Să Se Prindă". Suferind de sindromul Asperger, Caitlin nu este genul perfect de copil, prin prisma faptului că spune tot ceea ce gândeşte, are reguli stricte care o ajută să rămână echilibrată, nu înţelege expresiile faciale şi nici emoţiiile, şi tocmai de aceea este mult mai uşor să nu se abată de la reguli sau să fie ajutată pentru a menţine controlul situaţiei. Dar cum tatăl ei nu pare că îşi va reveni prea curând şi cum întrega comunitate este afectată în urma pierderilor suferite, nimeni nu o poate face să înţeleagă ce înseamnă mai exact împăcarea, chiar dacă verifică definiţia din dicţionar de mai multe ori.
