Scriitori mari şi... mici

Tabăra de creaţie din august, de la Moeciu, organizată de Editura Art, a fost o mare bucurie pentru mine şi, sunt convins, pentru toţi norocoşii participanţi. Scriitorii adevăraţi i-au provocat pe micii lor ucenici (ăştia suntem noi, cei selectionaţi în cadrul concursului Ce poţi face cu două cuvinte), la o luptă a creativităţii. Să nu vă imaginaţi că au venit cu spade şi suliţe, ci s-au înarmat cu stilouri şi creioane, cu răbdare şi înţelepciune, cu o minte deschisa şi ageră. „Piticuţii" - că aşa ne-a alintat cu drag unul dintre scriitori -, nu s-au lăsat mai prejos. Am pus la bataie infinita imaginaţie de copil, entuziasmul şi vioiciunea vârstei şi dorinţa de a le demonstra că meritam provocarea şi, în acelaşi timp, onoarea care ni se făcuse.
Am trecut cu brio de prima probă, cea de brain-storming. Grupul meu a fost cel mai inventiv, dacă te gândeşti că am ajuns de la cuvântul „piatră" la Batman, Bear Grylls şi Winterfresh. Timp de câteva zile, ne-am „jucat" o sumedenie de alte jocuri de creativitate, unul mai interesant decât altul, şi cred că am reuşit să-i impresionăm şi noi.
Nu o să vă plictisesc cu prea multe detalii. Ce ştiu sigur este că ne-am bucurat de fiecare zi şi de fiecare clipă petrecută în tabără. Am învăţat multe lucruri noi şi interesante, de la oameni care, până acum, erau doar nişte nume tipărite pe o carte. Am descoperit că au suflete de copii, chiar şi autorii de manuale şcolare. Dar, cel mai important este faptul că noi, ucenici în ale literaturii, ne-am redescoperit pe noi înşine, cu multă bucurie. Atât de mult mi-a plăcut, încât data viitoare (sper să fiu suficient de inspirat ca să fiu din nou selectat), îmi doresc ca tabăra să dureze măcar o lună.

Text apărut în revista şcolii Little London.