În Alegerea Sofiei se întrețes trei povești emoționante până la lacrimi. Dintre acestea trei, povestea alegerii Sofiei e de-a dreptul răscolitoare și de neuitat, zugrăvind pentru totdeauna pe retina cititorului chipul odios al răului.

Începutul acestui extraordinar roman ne introduce în atmosfera din New York-ul anului 1947, când tânărul și neexperimentatul Stingo încearcă să-şi câştige traiul salahorind ca redactor pentru o mare editură. După ce este concediat, Stingo se refugiază în Brooklyn, unde face cunoştinţă cu Sofia Zawistowska, o poloneză catolică supravieţuitoare a lagărului de la Auschwitz, şi cu iubitul ei, Nathan, un tânăr intelectual evreu cu care trăieşte o pasiune devoratoare. Stingo devine confidentul Sofiei (de care se îndrăgosteşte) şi partenerul de discuţii al lui Nathan.

Povestea vieţii Sofiei scoate treptat la iveală adevăruri mai puţin lăudabile, dar nu mai puţin omeneşti, iar Stingo află în cele din urmă teribilul ei secret, alegerea pe care a trebuit să o facă. Alegerea Sofiei este o carte-cult controversată și tulburătoare, însă plină de compasiune, care ne face să medităm asupra sentimentului de culpabilitate, asupra nebuniei și a trădării.

Carlos Fuentes numea Alegerea Sofiei  "unul dintre cele mai mari romane ale tuturor timpurilor", iar John Gardner îl considera un "thriller de prim ordin, cu atât mai pasionant, cu cât secretele pe care le dezgropăm unul după altul sunt secretele Istoriei şi ale naturii umane înseşi", în timp ce The Times n-are nici o ezitare în a-l declara "o capodoperă care face abordările mai convenționale ale Holocaustului, cum ar fi Lista lui Schindler, să pară obtuze și sentimentale."

„O carte mare ar trebui să te lase oarecum epuizat." - William Styron 

„Era puternic şi mândru, era teribil de bun în mânuirea limbajului." -  Kurt Vonnegut

„Alegerea Sofiei ne reamintește că unele lucruri n-ar trebui să se întâmple niciodată.“ - The Times

„Un roman al răului.“ - The New York Times

„ [Citind Alegerea Sofiei] ai impresia că Stingo (personajul principal) și-a tras un scaun lângă foc și a început să-ți povestească ție – și numai ție – cum un singur an din tinerețea lui a schimbat cursul întregii sale vieți.“ - readingmattersblog.com

Într-o bună zi, voi înțelege totul despre Auschwitz. Iată o afirmație de o naivitate absurdă. Nimeni nu va înțelege vreodată Auschwitz-ul.

Există prieteni dobândiți la o vârstă fragedă care-ți provoacă pur și simplu bucurie, pentru care nutrești o iubire și un devotament ce lipsesc, misterios, din prieteniile încheiate ulterior, indiferent cât de autentice ar fi ele.

Puterea trupului muritor și a dragostei muritoare este uluitor de mare.

Am reînvățat să plâng și cred că asta înseamnă, poate, că am redevenit o ființă omenească.

Am întâlnit dintr-odată chipul singurătății și am hotărât că era o față cu adevărat hidoasă și neiertătoare.

Un centru de exterminare nu poate fabrica decât cadavre: o societate a dominării absolute creează o lume a morților vii.

Răul absolut nu dispare niciodată definitiv din lume.

Să existe oare, așa cum se sugerează în literatura științifico-fantastică și în speculațiile gnostice, forme deosebite de timp în același univers, „timp bun“ și totodată falduri cuprinzătoare de timp inuman, unde oamenii ajung în mâinile lipsite de grabă ale unei damnări de vii?

De ce să cumperi cartea: 

• Una dintre cele mai apreciate scrieri ale lui William Styron;

• Povestea răvășitoare a unei femei care trebuie să aleagă între două situații imposibile;

• Istoria răului absolut în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial; 

• Roman ecranizat în 1982 cu Meryl Streep în rolul principal.

„Cred cu tărie că Auschwitz ar trebui să fie ultima revelație a răului absolut din întreaga istorie a omenirii sau măcar din istoria așa-zisei civilizații Occidentale. Aceasta este confruntarea pe care, în calitate de scriitor, am vrut să o înfățișez. Spațiul răului absolut – Auschwitz – se confruntă cu întruchiparea fraternității și a inocenței reprezentat de personajul Sofia.“ Citește continuarea interviului cu William Styron pe blog.

Citiţi fragmente din carte pe Liternet