Oferindu-și prilejul unei evadări din zilele tenebroase ale celui de-Al Doillea Război Mondial, Charles Ryder spune povestea domeniului Brideshead și a relației tumultuoase dintre un sine mai tânăr și întreaga familie Flyte, proprietară a acestui domeniu.

Fascinat întâi și-ntâi de Sebastian, colegul lui de la Oxford, Charles e vrăjit ulterior și de ceilalți membri ai familiei acestuia, în special de Julia, sora mai mare. Ce-l uimește pe Charles în mod absolut este stilul lor de viață excentric și risipitor - trăsături ale strălucitoarei și seducătoarei lumi a aristocrației englezești a vremii -, care contrastează teribil cu convingerile catolice pe care stăpâna casei încearcă să le impună cu autoritate în rândul tuturor. Iar această abordare a lucrurilor e doar unul dintre argumentele care îl fac să înțeleagă în ultimă instanță că prăpastia dintre el și familia pentru care a făcut o pasiune nebună se cască uriașă atât din punct de vedere social, cât și spiritual.

Întoarcere la Brideshead, considerat cel mai nostalgic și introspectiv dintre romanele lui Evelyn Waugh, surprinde magistral o poveste despre dorință și opreliștile pe care ni le punem singuri în calea dragostei, precum și despre conștiință, onoare și sentimentul puternic al datoriei.

„O carte de o frumusețe sfâșietoare... Cel mai bun roman englezesc al secolului XX.” Los Angeles Times

„Ca în mai toate romanele sale, Evelyn Waugh și-a topit propriile experiențe în povestea și amintirile căpitanului de infanterie Charles Ryder, care, spre finalul celui de-al Doilea Război Mondial, este încartiruit într-un conac pe care nu doar că-l cunoaște, dar care i-a marcat anii tinereții. Nemulțumit de comportamentul soldaților și al colegilor săi, Ryder se lasă purtat pe apele când luminoase, când negre ale trecutului și readuce la viață oameni și fapte de care viața i-a fost legată în ultimii douăzeci de ani. El însuși student la Oxford, Waugh navighează cu ușurință printre contrastele care caracterizau universitatea în anii ’20 ai secolului trecut. Conservatorismul locului, sobrietatea și cumințenia erau sparte, în perioada în care Charles Ryder a frecventat colegiul, de entuziasmul, șarmul și completa ieșire din normă a lui Sebastian Flyte.” Oana Purice

„Nefericirea este corpul amorf și monocrom în care plutesc personajele și acțiunile acestui roman. Dar în această mare de neîmplinire sunt câteva vârfuri fosforescente, câteva chipuri și pasiuni care îl ridică în galeria celor mai apreciate cărți ale secolului XX. Două dintre aceste chipuri coagulează toată tensiunea homoerotică a mediilor universitare, upper middle class și aristocratice ale Angliei interbelice. 

Mai întâi e lordul Sebastian Flyte, un tânăr «fermecător de frumos», care-și poartă cu grație ursulețul de pluș, cămășile de mătase și povara unei familii disfuncționale, de care protagonistul, căpitanul de infanterie Charles Ryder, se îndrăgostește fără a-și putea numi iubirea altfel decât prietenie. Apoi e excentricul Anthony Blanche, un estet plimbat prin lume, proprietar al două sculpturi de Brâncuși, care-și declară apetitul pentru «băieții gustoși», neputând însă să trăiască după bunul plac într-o Anglie unde homosexualitatea era încă incriminată. Locuind în aceeași Anglie, Evelyn Waugh nu explicitează relația lui Charles cu Sebastian, dar obsesia deghizată în prietenie este atât de intens și minuțios construită, că-i mai convingătoare decât ar fi orice ecuație amoroasă scrijelită pe pereții bătrânului conac de la Brideshead.” Oana Purice, Vice

Cinci citate selectate de redactorul cărții:

 „Uneori, am senzaţia că trecutul şi viitorul apasă atât de tare fiecare din partea lui, încât nu‑i mai lasă niciun loc prezentului.”

„Mi‑ar plăcea să‑ngrop câte ceva preţios în fiecare loc pe unde m‑am simţit fericit şi pe urmă, când aş ajunge bătrân, pocit şi abătut, aş putea să mă‑ntorc, să dezgrop ce‑am îngropat şi să‑mi aduc aminte.”

„Ah, Doamne, fă‑mă să fiu mai bun, dar nu încă!”

„Vai, draga mea, de ce oare dragostea mă face să urăsc pe toată lumea? Ideea este să aibă exact efectul contrar. Mă simt ca şi cum toată omenirea, plus Dumnezeu, ar conspira împotriva noastră.”

„Necazul, cu educaţia modernă, este că nu ştii niciodată cât de ignoranţi sunt oamenii. La oricine e trecut de cincizeci de ani, poţi să deduci cu destulă acurateţe ce anume a fost învăţat şi ce n‑a fost învăţat. Dar oamenii ăştia tineri sunt atât de inteligenţi şi de cunoscători la suprafaţă, şi pe urmă crusta li se sparge dintr‑odată, şi când priveşti înăuntrul lor, dai de nişte abisuri de confuzie, despre care nici nu bănuiai că pot să existe.”

Ecranizări:

În 1981 – serial de 11 episoade, adaptat după acest roman, cu Jeremy Irons în rolul principal

În 2008 – o nouă adaptare, de data asta pentru marele ecran, cu Emma Thompson, Matthew Goode și Ben Whishaw

În prezent se preconizează apariția unei noi mini-serii (producție BBC și HBO), în regia lui Luca Guadagnino, cu Andrew Garfield, Cate Blanchette, Ralph Finnes și Rooney Mara în rolurile principale.